Astăzi, un cetățean care vrea să afle cine finanțează o anumită organizație poate fi nevoit să caute prin rapoarte anuale, bilanțuri, pagini de proiect, site-urile finanțatorilor sau baze de date diferite. Uneori găsește informația, alteori doar o parte din ea.
Noua lege urmărește să simplifice această situație.
ASTĂZI
Informațiile pot fi:
- dispersate în mai multe surse;
- prezentate diferit de la o organizație la alta;
- dificil de corelat între finanțator, sumă și beneficiar;
- greu accesibile unui cetățean fără cunoștințe de specialitate.
DUPĂ APLICAREA LEGII
Cetățeanul va putea consulta într-un cadru public unitar informațiile pe care organizațiile sunt obligate să le declare.
Mai puțină opacitate. Mai multă informație publică.
NU INTERZICE ONG-URILE
Asociațiile, fundațiile și federațiile își continuă activitatea în condițiile legii.
NU INTERZICE FINANȚAREA DIN STRĂINĂTATE
O organizație poate continua să primească finanțări externe. Ceea ce se schimbă este nivelul de transparență aplicabil acestor finanțări, potrivit noilor obligații.
NU INTERZICE CRITICAREA AUTORITĂȚILOR
ONG-urile își păstrează dreptul de a critica Guvernul, Parlamentul, partidele politice sau orice altă instituție.
NU INTERZICE PROTESTELE, CAMPANIILE SAU ACTIVITATEA DE ADVOCACY
Organizațiile pot continua să organizeze campanii publice, să susțină modificări legislative și să participe la dezbaterea publică.
NU LIMITEAZĂ ACCESUL LA JUSTIȚIE
ONG-urile pot continua să conteste în instanță acte administrative sau decizii ale autorităților în condițiile prevăzute de lege.
NU ÎNSEAMNĂ CĂ UN FINANȚATOR CONTROLEAZĂ AUTOMAT ORGANIZAȚIA
Publicarea unei finanțări nu dovedește, prin ea însăși, că finanțatorul a comandat sau determinat acțiunile beneficiarului.
Legea nu stabilește ce au voie organizațiile să susțină. Stabilește ce informații despre finanțarea lor trebuie să poată cunoaște publicul.
Unele ONG-uri publică deja voluntar informații detaliate despre finanțatori, proiecte și bugete. Altele oferă informații mai puține sau într-o formă greu de urmărit.
Problema este lipsa unui standard unitar.
Un sistem centralizat permite ca informațiile obligatorii să fie prezentate după aceleași reguli și să poată fi consultate într-un singur loc.
Cetățeanul nu ar mai trebui să caute separat prin zeci de site-uri și documente pentru a înțelege cine finanțează o organizație.
Principiul legii
Dreptul de a influența dezbaterea publică rămâne intact. Dreptul cetățeanului de a cunoaște sursele finanțării devine mai puternic.
Legea a trecut de Senat. Următorul pas este Camera Deputaților.
Parlamentarii vor decide dacă noile reguli de transparență vor deveni lege. Cetățenii au dreptul să le cunoască poziția și să le ceară să se pronunțe public.