PROIECTUL
Amenajarea hidroenergetică Răstolița este unul dintre proiectele energetice începute înainte de 1989 și rămase nefinalizate timp de decenii. Datele Hidroelectrica indică pentru proiect o putere instalată de aproximativ 35 MW și o producție estimată de 46,3 GWh pe an în configurația analizată de companie.

Finalizarea proiectului presupune realizarea lacului de acumulare și intervenții asupra unor suprafețe forestiere, inclusiv în zone cu regim de protecție, ceea ce a generat un conflict juridic și de mediu de lungă durată.

IMPORTANȚA
Din perspectiva statului și a Hidroelectrica, Răstolița reprezintă o capacitate suplimentară de producție hidroenergetică, disponibilă în Sistemul Energetic Național și capabilă să producă energie fără combustibil importat.

Organizațiile de mediu contestă însă raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra biodiversității, argumentând că producția estimată este redusă în raport cu intervenția asupra ecosistemelor afectate. Tocmai această diferență de perspectivă a transformat proiectul într-unul dintre cele mai importante conflicte dintre politica energetică și activismul de mediu din România.

INTERVENȚIA
Asociația Declic și Bankwatch România au deschis mai multe acțiuni în instanță privind actele administrative necesare continuării proiectului.

În iunie 2025, Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu. Ulterior, cele două organizații au obținut suspendarea hotărârii de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a peste 30 de hectare necesare proiectului, iar alte litigii au vizat continuarea lucrărilor.

EFECTUL
Deciziile instanțelor au produs efecte directe asupra calendarului proiectului, oprind sau suspendând acte necesare continuării lucrărilor și defrișărilor.

Acesta este un exemplu foarte clar în care două organizații private, folosind instrumente juridice perfect legale, au avut capacitatea de a influența executarea unui proiect energetic declarat de autorități de interes național.

Indiferent dacă cineva consideră că intervenția ONG-urilor a protejat un ecosistem sau că a întârziat nejustificat o investiție energetică, efectul asupra unei decizii publice majore este incontestabil.

FINANȚAREA
Declic afirmă că se finanțează din donațiile membrilor, redirecționări fiscale și granturi. Organizația publică o serie de informații financiare și enumeră, pentru diferiți ani, finanțatori precum Sigrid Rausing Trust, Environmental Investigation Agency, Campact, Uplift, European Climate Foundation și programul Active Citizens Fund, finanțat prin Granturile SEE.

Bankwatch România își declară printre finanțatorii pe termen lung CEE Bankwatch Network, programul LIFE al Comisiei Europene și European Climate Foundation. Organizația publică rapoarte anuale și informații despre finanțările sale.

CE NU ȘTIM
Informațiile publice consultate nu demonstrează că un anumit finanțator al Declic sau Bankwatch a cerut, finanțat distinct ori condiționat litigiile privind Răstolița.

Nu există însă nici o prezentare publică simplă și standardizată care să permită cetățeanului să vadă imediat ce resurse financiare au fost alocate exact acestei campanii, ce granturi au acoperit costurile juridice și dacă finanțările respective au avut obiective specifice legate de proiect.

Aceasta este diferența dintre transparența generală asupra bugetului unei organizații și transparența asupra finanțării unei campanii concrete cu impact asupra unui proiect strategic.

PROIECTUL
Amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni din Defileul Jiului include hidrocentralele Dumitra și Bumbești, un baraj, o microhidrocentrală și galerii subterane pentru captarea apei.

Hidroelectrica estimează că finalizarea amenajării ar putea aduce aproximativ 259 GWh de energie electrică anual, suficientă, potrivit companiei, pentru consumul a peste 85.000 de gospodării.

O mare parte din lucrări fusese deja executată înainte ca proiectul să intre în centrul unor litigii privind legalitatea autorizațiilor și protecția Parcului Național Defileul Jiului.

IMPORTANȚA
Din punct de vedere energetic, proiectul reprezintă o capacitate hidro care poate produce energie regenerabilă folosind lucrări și investiții deja realizate într-o proporție semnificativă.

Din perspectiva organizațiilor de mediu, problema fundamentală este faptul că amenajarea afectează un parc național și habitate protejate, iar proiectul inițial a fost autorizat înainte ca toate evaluările de mediu considerate necesare ulterior să fie realizate.

Conflictul este relevant tocmai pentru că pune față în față două interese publice reale: producția de energie și protejarea unei arii naturale.

INTERVENȚIA
Bankwatch România și Agent Green s-au implicat de-a lungul anilor în litigii privind proiectul.

În 2017 au fost anulate autorizații de construire, iar în 2022 Înalta Curte a dispus rejudecarea unei cauze privind etapa de încadrare și procedura de mediu. În 2025, Bankwatch România a atacat din nou în instanță acordul de mediu emis pentru continuarea proiectului.

EFECTUL
Litigiile au contribuit la blocarea și întârzierea proiectului pe perioade lungi, obligând autoritățile și compania să refacă proceduri administrative și de mediu înainte ca lucrările să poată continua.

Instanțele au dat, de-a lungul timpului, soluții diferite în numeroasele cauze legate de proiect, ceea ce arată că nu discutăm despre o situație simplă în care una dintre părți are în mod evident dreptate. Disputa privește legalitatea unor autorizații, modificarea regimului de protecție al zonei și posibilitatea continuării unei investiții începute anterior instituirii unor restricții de mediu.

FINANȚAREA
Bankwatch România publică finanțatorii instituționali și rapoarte privind bugetele sale, printre sursele declarate fiind rețeaua CEE Bankwatch, programul LIFE al Comisiei Europene și European Climate Foundation. În rapoarte mai vechi apar și granturi provenite prin programe ale Ministerului federal german al Mediului și Open Society Foundations, cu sume și campanii indicate pentru perioadele respective.

Agent Green publică rapoarte anuale în care își documentează activitatea și situația financiară și declară că este susținută prin donații, redirecționări fiscale și alte forme de finanțare.

CE NU ȘTIM
Din sursele publice analizate nu rezultă o legătură documentată între un anumit finanțator și decizia ONG-urilor de a deschide procesele privind Defileul Jiului.

De asemenea, nu există într-un registru public unic informații care să arate cât au costat campaniile și litigiile dedicate exclusiv proiectului, ce procent din aceste costuri a fost acoperit din donații individuale și ce procent din granturi instituționale.

PROIECTUL
Cariera Roșia din Gorj face parte din infrastructura minieră care alimentează producția energetică pe lignit a Complexului Energetic Oltenia și, în special, termocentrala Rovinari. Documentele companiei și cele de mediu descriu legătura directă dintre exploatarea de la Roșia și alimentarea grupurilor energetice de la Rovinari.

IMPORTANȚA
În perioadele în care producția pe cărbune este necesară pentru acoperirea consumului sau pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, disponibilitatea lignitului influențează direct capacitatea Complexului Energetic Oltenia de a produce electricitate.

În același timp, extinderea unei cariere presupune exproprieri, defrișări și un impact semnificativ asupra mediului și comunităților locale, ceea ce explică existența contestațiilor.

INTERVENȚIA
Bankwatch România a utilizat în mod repetat instrumente juridice împotriva autorizațiilor și extinderii carierei.

Organizația consemnează în propriul raport anual că una dintre principalele sale reușite juridice din 2019 a fost anularea autorizației de mediu pentru extinderea carierei Roșia. În 2022, o altă acțiune Bankwatch a dus la suspendarea acordului de mediu, producând o nouă întrerupere a activității până la soluționarea litigiilor.

EFECTUL
Spre deosebire de un proiect aflat doar pe hârtie, aici efectul unui litigiu poate ajunge direct într-un lanț energetic existent: dacă exploatarea este suspendată, cantitatea de lignit disponibilă pentru termocentrale poate fi afectată.

Trebuie însă făcută distincția între efectul juridic al suspendării și afirmația că un ONG ar fi fost singura cauză a unor eventuale probleme energetice. Complexul Energetic Oltenia operează mai multe exploatări, iar producția depinde de numeroși factori tehnici, economici și de reglementare.

FINANȚAREA
Bankwatch și-a asumat public o campanie explicită privind interzicerea mineritul și termocentralele pe cărbune. În raportul său pentru 2019, organizația arăta că European Climate Foundation a finanțat campanii privind interzicerea mineritul si a termocentralelor pe baza de cărbune și tranziția justă, iar alte finanțări proveneau prin CEE Bankwatch, programe europene, Ministerul federal german al Mediului și alte fundații.

Acesta este un caz relevant tocmai pentru că există o legătură publică între domeniul în care organizația desfășura advocacy și granturile declarate pentru campanii privind cărbunele și tranziția energetică.

CE NU ȘTIM

Faptul că un finanțator susține o campanie generală împotriva cărbunelui nu dovedește că acesta a cerut deschiderea unui anumit proces împotriva Carierei Roșia.

Pentru public ar fi însă util să existe o evidență mai clară a finanțării fiecărei campanii majore: cine a finanțat-o, ce buget a avut, ce perioadă a acoperit și ce activități au fost realizate din fondurile respective.

CE S-A ÎNTÂMPLAT
În octombrie 2018, România a organizat referendumul pentru modificarea definiției constituționale a familiei, în urma unei inițiative susținute de peste trei milioane de semnături. Pentru validare era necesară o prezență de minimum 30%, însă la urne s-au prezentat doar 21,1% dintre alegători. Dintre cei care au votat, peste 90% au susținut modificarea Constituției.

Înaintea scrutinului, mai multe organizații LGBT și civice au desfășurat o campanie explicită de boicot. Strategia nu urmărea în principal mobilizarea votului „NU”, ci reducerea participării sub pragul necesar validării.

INTERVENȚIA
MozaiQ afirmă în propriul raport anual că, în 2018, „cea mai mare parte a energiei” organizației a fost dedicată înfrângerii referendumului.

Campania „Iubirea nu se votează” a inclus proteste, site-ul boicotreferendum.ro, publicitate pe Facebook, Instagram și YouTube, materiale distribuite offline, influenceri, apariții media și crowdfunding. Potrivit propriilor date, mesajele campaniei au ajuns la peste 7 milioane de români, iar videoclipurile realizate cu personalități și influenceri au depășit 2 milioane de vizualizări.

O componentă importantă a comunicării a fost asocierea scrutinului cu Liviu Dragnea și PSD. MozaiQ declara public că participarea ar însemna legitimarea „referendumului lui Dragnea”, transformând astfel o inițiativă cetățenească privind Constituția și într-o temă de confruntare cu liderul PSD și guvernarea de atunci.

EFECTUL
Referendumul a fost invalidat exact prin mecanismul urmărit de campania de boicot: neatingerea pragului de participare. Prezența s-a oprit la 21,1%, cu aproape nouă puncte sub pragul necesar, în timp ce peste 90% dintre participanți au votat „DA”.

Nu poate fi atribuit fiecare alegător absent unei campanii ONG. Este însă documentat că organizațiile implicate au urmărit deliberat demobilizarea participării, au investit resurse în promovarea boicotului și au revendicat rezultatul drept o victorie.

Cazul demonstrează capacitatea unor organizații private de a exercita o influență semnificativă într-un proces constituțional național.

FINANȚAREA
În anul referendumului, MozaiQ raporta venituri totale de aproximativ 305.000 de lei, dintre care peste 265.000 de lei proveneau din granturi, adică aproximativ 87% din total.

Printre finanțatorii menționați de organizație pentru proiectele sale apar ILGA Europe, PlanetRomeo Foundation, OutRight International, XY Actiefund, FARE Network, Ambasada Canadei și Ambasada Regatului Țărilor de Jos, alături de finanțări interne. PlanetRomeo Foundation confirmă separat acordarea unui grant de 5.000 de euro către MozaiQ în 2018.

Aceste date nu demonstrează că finanțatorii externi au cerut organizarea boicotului. Ele arată însă că, în anul în care MozaiQ și-a concentrat o parte majoră a activității asupra înfrângerii referendumului, principala sursă de venit a organizației era reprezentată de granturi provenite din afara țării.

CE NU ȘTIM
Datele publice nu arată cât a costat în total campania pentru boicot și nici cât din acest buget a provenit din donații și crowdfunding, respectiv cât din granturile primite de organizație.

Tocmai aici apare problema transparenței: atunci când o organizație desfășoară o campanie națională menită să influențeze rezultatul unui proces constituțional, cetățeanul ar trebui să poată vedea simplu cine a finanțat campania, cu ce sumă și pentru ce activități au fost folosiți banii.

CE S-A ÎNTÂMPLAT
Expert Forum și coaliția FiecareVot monitorizează de ani de zile legislația electorală, finanțarea partidelor și organizarea alegerilor, formulând recomandări către Autoritatea Electorală Permanentă, Guvern și Parlament.

EFOR menține inclusiv o bază de date care urmărește dacă recomandările formulate de organizație, FiecareVot, OSCE/ODIHR și GRECO au fost implementate integral, parțial sau deloc.

OBIECTIVUL
Recomandările privesc domenii precum finanțarea campaniilor, administrația electorală, votul în străinătate, accesul observatorilor, transparența cheltuielilor politice și alte componente ale legislației electorale.

METODELE DE INFLUENȚARE
Organizația produce rapoarte, propuneri legislative, monitorizări ale alegerilor și finanțării politice, participă la consultări și transmite recomandări instituțiilor responsabile.

REZULTATUL
Baza EFOR arată că unele recomandări formulate de societatea civilă sau instituțiile internaționale au fost implementate integral ori parțial, iar altele au fost refuzate sau au rămas neimplementate.

Nu ar fi corect să atribuim automat unei singure organizații modificările legislative ulterioare, deoarece multe recomandări sunt comune cu OSCE/ODIHR, GRECO sau alte instituții. Cazul demonstrează însă că ONG-urile pot participa constant la definirea agendei de reformă electorală și pot furniza propuneri care ajung în circuitul instituțional.

FINANȚAREA
EFOR precizează că baza de date privind recomandările electorale a fost realizată într-un proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs – INL, implementat în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems și CEELI Institute.

Din nou, existența finanțării externe nu demonstrează o influență nelegitimă. Arată însă de ce transparența este utilă: publicul poate vedea cine susține financiar proiectul care formulează și monitorizează recomandări privind legislația electorală românească.

CE NU ȘTIM
Nu toate activitățile EFOR privind reforma electorală sunt finanțate prin același proiect, iar o bază publică unică nu permite asocierea fiecărei propuneri legislative cu sursa exactă de finanțare care a susținut elaborarea ei.

CE S-A ÎNTÂMPLAT
În perioada în care România trebuia să transpună directiva europeană privind protecția avertizorilor de integritate, APADOR-CH și ActiveWatch au desfășurat un proiect amplu de advocacy, cercetare și mobilizare publică privind forma viitoarei legi.

Organizațiile au redactat recomandări, au organizat dezbateri, au participat la procesul legislativ și au criticat succesiv variantele considerate insuficiente pentru protejarea avertizorilor.

OBIECTIVUL
Scopul declarat era influențarea transpunerii directivei europene astfel încât legislația românească să ofere o protecție mai puternică persoanelor care semnalează ilegalități.

METODELE DE INFLUENȚARE
Au fost utilizate cercetări, propuneri concrete de amendare, întâlniri cu instituții și parlamentari, evenimente publice, campanii de informare și apeluri adresate președintelui și altor instituții.

REZULTATUL
Prima variantă adoptată de Parlament în 2022 a fost criticată puternic de societatea civilă și de instituții europene. Președintele a trimis legea spre reexaminare, iar după un nou parcurs parlamentar a fost adoptată Legea nr. 361/2022.

Nu putem afirma că intervenția ONG-urilor a determinat singură retrimiterea legii sau forma finală, deoarece au existat simultan presiuni europene, poziții politice și alte intervenții instituționale. Este însă documentat faptul că organizațiile au participat activ la procesul legislativ și au formulat propuneri concrete.

FINANȚAREA
În acest caz există o transparență mult mai clară decât în alte exemple.

Proiectul „SOLID – Integritatea impune solidaritate”, prin care APADOR-CH și ActiveWatch au desfășurat o parte importantă a activităților privind legea avertizorilor, a beneficiat de o finanțare de 95.754 de euro prin Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014–2021. Organizația precizează public finanțatorul, suma și obiectivele proiectului.

Acesta este, de fapt, un exemplu de bună practică: cetățeanul poate vedea cine finanțează un proiect de advocacy legislativ și poate evalua informația fără ca activitatea organizației să fie interzisă sau limitată.

CE NU ȘTIM
Finanțarea proiectului este publică, însă nu fiecare intervenție legislativă este contabilizată individual. Nu putem stabili din datele publice cât din cei 95.754 de euro a fost utilizat exclusiv pentru redactarea amendamentelor, campanii publice sau alte activități punctuale.

CE S-A ÎNTÂMPLAT
La sfârșitul anului 2025, Comunitatea Declic și Funky Citizens au lansat o campanie pentru modificarea Legilor Justiției. În primele 48 de ore, petiția anunțată de organizații strânsese peste 125.000 de semnături, iar ulterior numărul a depășit 200.000.

Organizațiile au formulat și un set de propuneri concrete de modificare a legislației, vizând, între altele, mecanismele de conducere ale instanțelor, anchetarea magistraților și funcționarea sistemului judiciar.

INTERVENȚIA
Campania a combinat mobilizarea publică, petiții, proteste, presiune mediatică și propuneri legislative concrete.

Reprezentanții Declic și Funky Citizens au fost ulterior invitați să participe la grupul de lucru constituit de Guvern pentru discutarea modificărilor Legilor Justiției, iar petiția a fost prezentată direct premierului.

EFECTUL
Acesta este probabil unul dintre cele mai clare exemple recente despre modul în care o campanie civică poate trece de la mobilizare online la acces instituțional direct.

Organizațiile nu au adoptat ele însele legea și nici nu pot decide ce amendamente vor fi aprobate, însă au dobândit posibilitatea de a formula propuneri direct în cadrul unui mecanism creat de Executiv pentru reforma sistemului judiciar.

FINANȚAREA
Declic declară că este finanțat din donații individuale, redirecționări fiscale și granturi. În rapoartele și informațiile sale de transparență apar, de-a lungul anilor, organizații precum Sigrid Rausing Trust, Environmental Investigation Agency, Campact, Uplift, European Climate Foundation și Active Citizens Fund.

Funky Citizens desfășoară la rândul său proiecte finanțate prin granturi externe și publică rapoarte de activitate și informații despre proiecte. În proiecte anterioare de participare civică, organizația a beneficiat, de exemplu, de finanțări prin Active Citizens Fund și alte programe internaționale.

CE NU ȘTIM
Din informațiile publice analizate nu rezultă o defalcare simplă care să arate cine a finanțat exact campania din 2025–2026 pentru modificarea Legilor Justiției și cât a costat aceasta.

Dar tocmai acest tip de campanie, care ajunge de la mobilizare publică la participare într-un grup guvernamental, arată de ce este legitim ca sursele financiare relevante să poată fi identificate ușor de orice cetățean.